Spre deosebire de prietenul si contemporanul säƒu Jean Paul Sartre, Boris Vian (1920-1959) nu s-a luat niciodata in serios. Inzestrat cu o extraordinaraƒ imaginatie sŸi o uĹsurintaƒ de a scrie remarcabilaƒ, Boris Vian, inginer prin formatie, a avut cele mai diverse profesii Ĺsi hobby-uri: traducaƒtor, saxofonist intr-o orchestraƒ de jazz, reparator de maĹsini vechi, actor de film, cantaret de cabaret, director executiv la Compania Philips, scriitor de romane, nuvele, poeme Ĺsi piese de teatru. Scriitorul a detestat intotdeauna birocratia sŸi ierarhiile sociale, religiile organizate sŸi armata, orice forma de inregimentare in viata publicaƒ sau cea privatäƒ.

Pe 23 iunie 1959, Boris Vian a murit din cauza unui stop cardiac, in timp ce asista la proiectia filmului adaptat dupäƒ cartea sa J’irai cracher sur vos tombes.

Dupäƒ ce furäƒ inima de aur a unui preot, un asasin ajunge säƒ fie urmäƒrit de politisŸti pe acoperisuri si säƒ fie ucis, in joacaƒ, de un copil de sŸase ani. Lupul Denis, un animal civilizat şi vegetarian, se transformäƒ ĂŽn om şi are accese de ferocitate inexplicabile. O maşinäƒrie se indraƒgostesŸte de o fata si ii recitäƒ versuri de dragoste. Peste Paris se lasäƒ o inexplicabiläƒ ceataƒ albaƒ, cu proprietati afrodisiace, care-i face pe oameni orbi şi mai fericiĹŁi ca niciodatäƒ... Un univers fantast, cu accente de umor negru şi poezie intensäƒ, cu care cititorii lui Boris Vian sunt deja obişnuiĹŁi.

În 1949, Boris Vian a publicat volumul de nuvele Les Fourmis (care a apäƒrut in romaneste sub titlul Blues pentru o pisicäƒ neagräƒ). Dar ĂŽn afaräƒ de acestea mai avea o serie de nuvele publicate ĂŽn reviste, şi alte câteva care au räƒmas inedite, cum ar fi Licantropul sau Omul de zäƒpadäƒ. Aceste excelente proze scurte au fost reunite de Fayard ĂŽn volumul IX al Operelor complete de Boris Vian şi sunt propuse de Editura Univers publicului românesc sub forma acestei cäƒrĹŁi.