Colecția Clujul din cuvinte este coordonată de Irina Petraș

Steaua și‑a urmat prin ani un același curs, ca publicație și de exigență și de spirit independent, în post‑modernism; o libertate care a presupus și proliferarea publicațiilor literare, și despărțirea lor, până la un punct, de un cititor neliterat.

Va fi bine ca ea să‑și păstreze un statut de atelier literar, de creație, prin scrisul redactorilor și al colaboratorilor externi, și în viitor. Să ducă mai departe un crez într‑un echilibru, dacă am vorbi de poezie, între faptul trăit și faptul imaginat, sau între un apolinic și un dionisiac – să ne amintim, cu acești termeni, și de poetul Lucian Blaga, nu numai al traducerilor ci și al poeziei originale, cu care l‑am publicat, prima dată, timp de un an, anul 1960, în toată România literaturii, numai noi.

Ca un omagiu, atât scriitorilor steliști care nu mai trăiesc, sau trăiesc prin scris, cum și colaboratorilor Stelei, toți, de ieri şi de azi, într‑o aceeași lucrare. Și, de asemenea, cititorilor ei de ieri și de azi. (Aurel Rău)

* * *

Aurel Rău s-a născut în data de 9 noiembrie 1930, în Josenii Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud. Absolvent al Facultății de Litere (Filologie) a Universităţii Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca (1953). Este redactor al revistei Almanahul literar, din anul 1950, şi de asemenea redactor al revistei Steaua, la a cărei înfiinţare (1954) contribuie alături de poetul A.E. Baconsky, primul ei redactor-şef, şi de poeţii Victor Felea şi Aurel Gurghianu, revistă pe care o va conduce din 1959 până în 2000. Între 1991 şi 1993 este şi directorul Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, din Bucureşti, care editează, în acel timp, şi revista în limbi străine Revue rumaine/Romanien revue. Membru al Uniunii Scriitorilor, din 1952. A publicat peste 50 de cărţi (poezie, critică literară, eseuri, note de călătorie, traduceri din poeţi) şi a îngrijit şi ediţii critice, consacrate unor scriitori români contemporani, între care Ion Pillat, Poezii (1965), Lucian Blaga, colecţia Cele mai frumoase poezii (1966), Vasile Voiculescu, Poezii (1968). Volume de poezie publicate (selectiv): Focurile sacre, 1956; Jocul de-a stelele, 1963; Pe înaltele reliefuri, 1967; Turn cu ceas, 1971; Zeii asediaţi, 1972; Micropoeme şi alte poezii, 1975; Cuvinte deasupra vămii, 1976; Omul de zăpadă, 1978; Mişcarea de revoluţie, 1985; Zodiac, 1991; Septentrion, colecţia Biblioteca Pentru Toţi, 1993; Gutui japonez, haiku-uri, 1996; Seară cu versuri în lectura autorilor; 1997; Piatra scrisă, 2002; Lucruri şi stele (o antologie amplă, cu versuri din etapele literare parcurse), 2003; Poem ligur, 2007; Optzeci de poezii (antologie), 2010; O sută de sonete, 2011; Filmări de sus (antologie lărgită), 2012; Fântâni şi stele („opera poetică”, în colecția Ediţii Critice, 2016). Cărţi de proză: Oameni de aer, 1968; Şcoli I – un infinit, 2002; Ochiul de acvilă, 2011, Apărare Pasivă, 2011, Între două lumi, 2013. Literatură de călătorie: La marginea deşertului Gobi, 1960; În inima lui Yamato, 1973, Grecia – călătorie incompletă, 1978. Cărţi de critică şi eseistică literară: Elogii, 1968; False proze, 1972; Întâlniri cu scriitori, 1977; Flori din cuvinte, 1980; Efigii, 1989; În poveşti cu Ion Creangă, 1994; Andrei Mureşanu, în răsăririle magicului, 1996 şi 2016; Expo 99. De la Nicolae Olahus la Emil Cioran, 1999; Portrete la zile mari, 2000; Alcinous şi zarva peţitorilor, 2003; Octavian Goga cenzurat, 2004; Scriitori, scris, cărţi, 2013. Traduceri din poeţi străini: Antonio Machado (Poezii şi poeme, 1964); Gheorghios Seferis (în colecţia Cele mai frumoase poezii, 1965, şi Poezii, ediţie revăzută, 2000); Constantin Kavafis (Poezii, 1971 şi 2006); Saint-John Perse (Poeme, 1969; Poeme alese, 1983; Opera completă, 2007); Alexandr Blok (Doisprezece, 1972). A mai publicat: Poeţi francezi (o antologie cuprinzând şase secole de poezie, cu autori de la Charles d`Orléans la Ives Boneffoi, 1987), Matsuo Bashô, Note de drumeţie (1998), Cu Victor Hugo prin trei veacuri (22 de poeme, din tot atâtea volume ale ilustrului francez, însoţite de un comentariu critic, în 2003), Poeţi simbolişti francezi (antologie, cu un studiu de Serge Fauchereau, 2015). Volume de poezie originală, traduse în alte limbi – în greacă: Poiisi, Atena, 1978, cu o prefaţă de Kostas Asimacopoulos şi o postfaţă de Nicolae Manolescu; în germană: Auf diese Weise schlaf ich eingentlich weninger, Editura Kriterion, 1980, traducător fiind Franz Hodjak; în maghiară: A hóember, Budapesta, 1981, cu o postfaţă de Lászlóffy Aladár, traducători fiind Lászlóffy Aladár şi Lászlóffy Csaba; în spaniolă: Tesoros, Editura Limes, 2005, traducător fiind Omar Lara. I s-a acordat Premiul Academiei Române (pentru poezie) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (pentru traduceri). Deţine şi alte premii, inclusiv – de câteva ori – premiul „Opera Omnia”.