Această carte își propune să analizeze legătura dintre etică și estetică pentru cazul specific al arhitecturii. Punctul de plecare este dat de discursul vag din teoria arhitecturii, citindu-i pe teoreticieni ca John Ruskin, Sigfried Giedion, Nikolaus Pevsner, Greg Lynn, Tom Spector etc. sau parcurgând lucrări, precum Vers une architecture a lui Le Corbusier nu întâlnim o explicitare a relației dintre etică și estetică în arhitectură, ci mai degrabă discursuri aparent izolate, cu un caracter atipic față de orice lucrare din domeniul eticii. Estetica clădirilor devine o problemă de etică, iar granițele dintre domenii par a se estompa. Prin urmare, întrebarea la care această carte caută un răspuns este Cum poate fi înțeleasă mai bine legătura dintre etică și estetică pentru cazul specific al arhitecturii?, iar metoda propusă constă în analiza argumentelor prezentate de-a lungul timpului în teoria arhitecturii și în filosofie. Spre deosebire majoritatea lucrărilor ce abordează un subiect comun filosofiei și teoriei arhitecturii, cartea de față se bazează pe lecturi ale unor texte filosofice din tradiția analitică, mai puțin cunoscute arhitecților și publicului larg.

Trebuie citită această carte. Cu atenţie. Susţinerea dizertaţiei a produs discuţii angajate şi pline de miez între arhitecţi şi filosofi cu greutate. Dacă ar putea susţine şi mai departe un astfel de spaţiu dialogal, înseamnă că şi-ar îndeplini menirea. Raluca a făcut un text excelent, serios şi profund, îndrăzneţ şi, repet, neobişnuit în ingredientele sale. Vă rog să ascultaţi ce are de spus.

Augustin Ioan