În ciuda vicisitudinilor, a nesiguranţei şi a pauperităţii, românii sunt, în fond, un popor optimist ce uită repede necazurile, supralicitând bucuriile, chiar vremelnice. Până de curând, Eminescu era una din bucuriile neamului, o certitudine valorică, un prilej de mândrie naţională, de serbări ce luau adesea forma sărbătorii, căci vizau sacralitatea.