Pahartrup

Dan Stanca e un credincios ratat, cum însuşi îşi spune în amintita spovedanie; prins în letargia leta­lă a postistoriei, într-o „civilizaţie a protezelor”, poetul trece experienţa iadului, a adevăratului iad care „e tocmai acela de unde speranţa nu a dispărut cu totul şi când simţi că nu mai ai aer, îţi aminteşti tocmai de picătura de lumină pe care odată ca ni­ciodată ai cunoscut-o şi care ţi-a lăsat o amintire ucigător de fru­moasă”.

„Pahartrup” spune povestea celui care caută picătura de lumină din privirea îngerului ce i-a vegheat naşterea.

„Singurul cititor” închide experimentul liric din „Pahartrup” şi, în aceeaşi măsură, deschide alte orizonturi. Ce va urma după această spovedanie a (încă) unui în­vins? Dan Stanca este un poet adevărat, care ştie şi poate să se reinventeze cu fiecare nouă carte.

Ioan HOLBAN