Stralucirea corpului

„Sunt experiențe distrugătoare pe care nu le mai poți reda. Te amuțesc și nici vorbă să te stimuleze. Acel catharsis, oho, de care vorbeau anticii, grație căruia, chipurile, ai ieși din calvar deplin regenerat, nu mai funcționează. Constați mai întâi mirat, pe urmă din ce în ce mai vlăguit, semn al resemnării care se așază peste tine ca o piatră tombală, că nu mai ești în stare să scoți un sunet, să legi două cuvinte, să îngaimi ceva, orice. Muții sunt de aceea cei mai nefericiți pământeni. Ei se plimbă printre noi și din când în când ne aruncă priviri nedumerite deoarece nu pot înțelege cum de noi putem sporovăi atât…”