In literatura romana "Enigma Otiliei" trece, astfel, drept cel mai notabil roman balzacian - atat ca influenta, cat si ca referinta. Doar ca, in aceasta raportare la Balzac, G. Calinescu schimba oarecum regula jocului prin exagerare. Intoarcerea la balzacianism nu este una inocenta, in linie dreapta, ci una complicata, in spirala, presupunand o reacticare ingenioasa a arheologiei literare. Asa cum observa Nicolae Manolescu in Arca lui Noe, prozatorul, in loc sa mearga in sensul continutului realist-documentar, merge in sensul conventiei balzaciene, pe care o ingrosa, punand-o in evidenta. Astfel, "Enigma Otiliei" ar fii o reconstructie [...] a formulei insesi de roman, un joc estetic al unui mare critic cu un imens ochi comic.