Cei trei muschetari nu este doar un roman de capa si spada construit dupa regulile artei literare romantice, adica erou exceptional, evenimente spectaculoase, scene de lupta si povesti de dragoste. Cei trei muschetari este si adversarul romanului traditional, eroismul personajelor, care pendula in Evul Mediu intre (melo)drama personala si tragedia colectiva, fiind aici mai degraba animat si generator de comic.
Muschetarii lui Dumas sunt totusi croiti pe un calapod etic si discursiv: niciunul nu se sustrage codului onoarei; artificialul incorseteaza dialogul intre cavaleri; moartea este lipsita de valoare in sine, ea capatând sens doar ca forma de sacrificiu pentru suveran. E un calapod cu valoare absoluta, dar in care se asaza libertatea personajelor, deoarece, pentru Dumas, eroismul nu mai e unul absolut, ci unul plin de umor.