Am scris acest roman fără o disciplină strictă, oriunde găseam câteva minute libere: în mașină, în pauzele de lucru, noaptea târziu, pe telefon, pe tabletă, pe bilețele, în avion, pe plajă, pe câmp, în munți. Am scris de la început la sfârșit, apoi de la sfârșit la început. Am luat pauze de luni întregi, apoi am scris intens zile la rând. Rezultatul acestor 3 ani de muncă l-as descrie cam asa: o distopie cosmică unde, în final, doar dragostea poate salva întregul univers.

Cum ar fi să întâlnești odată pe cineva... și să-ți spună cea mai incredibilă poveste pe care ai auzit-o vreodată? Cea mai incredibilă poveste posibilă în lumea asta - care, dintr-odată, parcă a devenit atât de mică! Pentru că locul despre care vorbește ea este mai departe decât poți vedea cu ochii, chiar și atunci când privești cerul înstelat al nopții. Iar ea, Eliana, s-a născut acolo, când Soarele nostru nici măcar nu exista.

Cum ar fi să-ți povestească întreaga ei viață într-o noapte și apoi să dispară, lăsându-te singur cu acest secret fantastic, imposibil de luat în serios?

Zece ani mai târziu, eroul acestei întâmplări ciudate se întoarce în orașul unde a început totul. Sub impresia amintirilor, el începe să scrie într-un jurnal, luptându-se să înțeleagă ce s-a întâmplat atunci cu adevărat, de ce Eliana l-a ales, tocmai pe el, pentru a i se destăinui? Dar Amy, soția lui, citindu-i însemnările, începe să bănuiască adevărul și acest secret are implicații neașteptate pentru ea.