Lucrarea Instituții procesual civile în jurisprudența Curții Constituționale se distinge printr-o abordare inedită, interdisciplinară a instituțiilor procesual civile prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale.

Aceasta se remarcă prin faptul că, deși Curtea Constituțională a pronunțat un număr foarte mare de decizii în materie procesual civilă, analiza de constituționalitate realizată se circumscrie anumitor norme de referințe recurente, și anume neretroactivitatea legii, egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate privată și dreptul de acces liber la justiție, cu componentele sale, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare sau dreptul la folosirea căilor de atac. Așadar criticile de neconstituționalitate formulate și implicit soluționate de Curtea Constituțională sunt unele specifice unei materii de procedură, care pune în centrul său existența unor garanții pentru a se asigura echitatea desfășurării întregului proces civil.

Din numărul total de peste 100 de decizii pronunțate de instanța constituțională și care se regăsesc în lucrare, doar un număr de 11 au fost decizii de neconstituționalitate. Constatarea poate fi reputată ca una pozitivă, întrucât confirmă într-o anumită măsură viabilitatea soluțiilor legislative promovate de Codul de procedură civilă, dar, în același timp, nu putem face abstracție de faptul că unele dintre soluțiile de neconstituționalitate au adus modificări importante în legislație și au afectat concepția inițială a Codului de procedură civilă.

Receptarea și punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale nu exprimă un drept de opțiune, ci o obligație a instituțiilor publice, fiind o condiție imanentă a existenței lor democratice. Este evident că o decizie nu poate fi pe placul tuturor, însă aceasta nu poate fi un motiv care să diminueze forța lor principală sau de soluționare a unei cauze concrete dedusă controlului de constituționalitate. Responsabilii politici și decidenții din cadrul autorităților publice trebuie, potrivit Legii Fundamentale, să respecte deciziile Curții Constituționale, iar prin discursul lor public să contribuie la crearea unei culturi democratice bazate pe aplicarea principiilor și valorilor Constituției, ca manifestare a suveranității poporului.