acolo s-a murit, nu glumă
dar atît de îndepărtat
că trupurile au devenit abstracte
zeii plutesc în derivă
banchize transcendente
limbajul mă strangulează mă
face al lui
fie că vreau fie că nu
așa că mai bine vreau
limbajul e ca și cum cineva
mi-ar cere să-i ofer părți, fărîme
chiar hălci
din vasta mea frică
o gură
sărută piatra
și acum aștepți
să fiu doar al tău