Orice părinte își dorește să aibă copii fericiți și să evite țipetele și certurile. Dar care sunt ingredientele pentru un cămin armonios, în care orice neînțelegere este rezolvată cu ușurință?

În volumul de față, scris cu inteligență și umor, terapeuta britanică Philippa Perry dezvăluie aspectele care contează cu adevărat în relația părinte–copil, dar și comportamentele parentale ce merită evitate. Fără pretenția de a oferi un plan „perfect" de parenting, cartea vă va ajuta:

Să lăsați deoparte amintirile tulburătoare din propria copilărie, care vă împiedică să vă exprimați afecțiunea față de cei mici;
Să acceptați că veți face inevitabil greșeli și să știți ce schimbări sunt necesare;
Să impuneți limite, definindu‑vă pe voi înșivă în loc să criticați copilul;
Să gestionați mai bine emoțiile proprii, dar și reacțiile temperamentale ale copiilor;
Să conștientizați ce fel de mesaje transmit reacțiile voastre și să priviți lumea din punctul de vedere al copilului.

Având 20 de ani de experiență terapeutică, autoarea descrie pașii necesari pentru a iniția, menține sau repara legătura afectivă cu copilul, așa încât el să știe cine este și ce își dorește cu adevărat.

Philippa Perry, psihoterapeută londoneză, este celebră pentru documentarele sale pe teme de parenting și sexualitate, dar și pentru cartea sa anterioară Cum să nu‑ți pierzi mințile (2012).

CUPRINS

Cuvânt‑înainte
Introducere

Partea întâi

Ce‑am moștenit de la părinții noștri
Trecutul ne ajunge din urmă (pe noi și pe copiii noștri)
Ruptură și reparație
Repararea trecutului
Cum vorbim cu noi înșine
Părintele bun / părintele rău: dezavantajele etichetării

Partea a doua

Mediul copilului
Înțelegem între noi
Când părinții sunt despărțiți
Cum să facem ca durerea să fie mai ușor de suportat
Când părinții trăiesc împreună
Cum să vă certați și cum să nu vă certați cu partenerul
Promovați bunele intenții

Partea a treia

Sentimentele
Să învățăm să ne controlăm sentimentele
Importanța acceptării sentimentelor
Pericolul de a interzice sentimentele: studiu de caz
Ruptură și reparație, din perspectiva sentimentelor
Sentimentele trebuie să găsească ecou, nu rezolvare
Monștrii de sub pat
Importanța de a accepta toate stările sufletești
Pretenția de a fi fericit
Distragerea atenției de la sentimente

Partea a patra

Asigurarea unei bune fundații
Sarcina
Magia simpatetică
Din ce trib faceți parte?
Bebelușul și dumneavoastră
Planul nașterii
Povestea nașterii
Găsirea sânului
Momentul întâlnirii cu bebelușul
Ajutorul celor dragi: ca să avem grijă de copil, trebuie să aibă cineva grijă și de noi
Teoria atașamentului
Plânsetul coercitiv
Schimbările hormonale vă schimbă și pe dumneavoastră
Singurătatea
Depresia postnatală

Partea a cincea

Condiții pentru o bună sănătate mintală
Atașamentul
Reciprocitatea comunicării
Cum începe dialogul
Cu rândul
Când dialogul este dificil: „diafobia"
Importanța observației angajat
Ce se întâmplă când suntem dependenți de telefon
Capacitatea de a dialoga este înnăscută
Și bebelușii, și copiii sunt oameni
Cum ne învățăm chiar noi copiii să fie enervanți — și cum să spargem acest cerc vicios
De ce solicită copilul atenție fără încetare
Bucuria îngrijirii copilului
Atitudinea de zi cu zi a copilului
Somnul
Cum îndemnăm bebelușul să adoarmă?
Copilul trebuie ajutat, nu salvat
Jocul

Partea a șasea

Comportamentul: orice manifestare înseamnă comunicare
Modele de urmat
Competiția dintre părinți și copii
Alegeți o strategie ce are efect în prezent și uitați de temerile și de fanteziile legate de viitor
Calitățile de care avem nevoie pentru un comportament adecvat
Dacă orice manifestare este o formă de comunicare, ce reprezintă manifestările nepotrivite?
Investiți timp mai devreme în activități plăcute, în loc să pierdeți timp mai târziu cu altele neplăcute
Îmbunătățirea comportamentului prin exprimarea sentimentelor
Când nu sunt utile explicațiile
Cât de sever trebuie să fie un părinte?
Crizele de nervi
Smiorcăiala
Minciunile părinților
Minciunile copiilor
Limitele: definiți‑vă pe dumneavoastră, și nu pe copil
Limitele impuse copiilor mai mari și adolescenților
Adolescenții și adulții tineri
Și în sfârșit: când suntem cu toții adulți