Ni se spune adesea ca despre aspectele mai puțin laudabile ale modernitații s-a scris si s-a
discutat mult; și, fără îndoială, așa este. Faptul acesta nu ne permite însa sa tragem concluzia ca s-a discutat suficient, pentru ca aceste aspecte persista nestingherite si chiar se adâncesc. Suficient se va fi vorbit despre ele, abia atunci când se vor naște atitudini și se vor lua masuri împotriva lor. Prea de multe ori filosofii își imaginează că, dacă au discutat între ei despre un anumit lucru, și-au făcut datoria. O astfel de atitudine nu face însă decât să tradeze o neînțelegere, din partea lor, a funccției sociale pe care trebuie să o îndeplinească. S-a afirmat, de asemenea, că discutarea problemelor modernității ar constitui o modă culturală și, desigur, și lucrul acesta este adevărat, dar numai pentru creatorii de modă care s-au rătăcit în domeniul filosofiei. Această ultimă atitudine ratează în întregime seriozitatea umană și spirituala a misiunii filosofului, adica, aceea de a fi un om al adevarului și al implementării adevărului, iar faptul acesta nu are nimic de-a face cu modele sau cu discuțiile inutile.
(Autorul)