Inițial teză de doctorat, studiul elaborat de Viorica Bold este consacrat Realismului magic, subintitulat modest „o incursiune teoretică”, ce depășește fără îndoială obișnuitul comparatism literar asimilabil, aici, un puzzle cultural/istoric și intercontinental, totul fiind gestionat de intruziunea urmărilor războaielor din ultimele secole, în coabitare cu influențele sociale și politice ale postcolonialismului. Astfel, beletristica și teoriile analizate se constituie într‑un reper ilustrativ prin: Bontempelli, Günter Grass, Salman Rushdie, Jorge Luis Borges, Walter Mignolo sau Ștefan Bănulescu, autoarea sprijinindu‑se mai ales pe demonstrarea faptului că „realismul magic este un curent de tip global” cu mai multe caracteristici generale, precum heterotopia (straturi suprapuse care, deși există în același cadru, nu se intersectează niciodată), trecerea bruscă de la real în fantastic și înapoi, hibridizarea timpului la care se adaugă metamorfozările elementelor și ale personajelor de la o stare la alta „în funcție de trecerea din real în fantastic și invers”. (MIRCEA MUTHU)

Cuprins

Cuvânt-înainte (de Mircea Muthu) 1. Realismul magic în context european

1.1. Massimo Bontempelli – realismul magic european dinainte de conflagrațiile mondiale

1.2. Günter Grass, influențe și noi trăsături – realismul magic european interbelic

2. Postcolonialismul și influențele acestuia pe continentul sud-american și la nivel global

2.1. Carpentier și textele istorice

2.2. Ruben Tani și posibilitatea reconstrucției identității literare uruguayene

2.3. Jean Franco și istoria literaturii hispano-americane din perspectiva spaniolă

2.4. Christopher Warnes și colonialismul din perspectiva multiculturală

2.5. Salman Rushdie, realismul magic și literatura emigranților

2.6. Rushdie și realismul magic ca expresie a emigrației

3. Modele teoretice ale realismului magic: heterotopie și spațiu hibrid

3.1. Eisenman și arhitectura „ficțională”

3.2. Distincția dintre simulacrul lui Baudrillard și stilul non-clasic

3.3. Arhitectura teoretică și realismul magic – Foucault și heterotopia

3.4. Cotidianul lui Certeau și întâlnirea cu realismul magic

3.5. Rawdon Wilson și spațiul hibrid al realismului magic

3.6. Eva Aldea și dihotomia deleuziană în raport cu realismul magic

3.7. Jorge Luis Borges – un Aleph și un oraș reconstruit

3.8. Beatriz Sarlo – Borges și orașul

4. Intruziunea politicului în abordarea realismului magic

4.1. O companie neliniștitoare în analiza realismului magic

4.2. Walter Mignolo și dezobediența față de ideologiile occidentale totalitariste

5. Realitate, ficțiune, magic. Realismul magic pe teritoriul Mexicului istoric și actual

5.1. Fuentes. Necesitate și trebuință

5.2. Sylvia Marcos și necesitatea de schimbare de epistemă

5.3. Imposibilitatea Mexicului de a-și reclădi identitatea

5.4. Juan Rulfo sau un altfel de disidență literară mexicană, Luvina

5.5. Pedro Paramo

6. Poma de Ayala și Walter Mignolo – decolonialismul anacronic și sincronic

6.1. Wuman/Guaman Poma de Ayala – decolonialitatea începe în anul 1400...

6.2. Walter Mignolo – baza teoretică a decolonialismului

7. Ștefan Bănulescu și prezența realismului magic în literatura română