Andrei Zanca este poetul roman contemporan cel mai dedicat muzicii in solitudine, ca forma de dialog cu tacerea, nu doar cuvantul tacere. In fond, ceea ce cauta sa protejeze acest poet este puritatea ultragiata a fiintei, " rana cea mai ascunsa a singuratatii", cu o capacitate rara de a surprinde esenta visului, ca martor al lui, ca oglinda a nenumitului. Poetul este un initiat in ceea ce este rar si esential, un febril nocturn care se intreaba daca cel care vede intr-adevar trebuie sa dea mai departe, atins de socul imperceptibil al cuvintelor care zidesc o lume launtrica.

Nicolae Coande