Crescatorul de gorile

Pentru prima oară în limba română, Crescătorul de gorile reprezintă o fascinantă și neașteptată antologie de povestiri „africane”, narate însă de o voce occidentală. După succesul uriaș al rubricii Aquafuertes porteñas (Acvaforte din Buenos Aires) din ziarul argentinian El Mundo, Roberto Arlt pleacă în Spania, în februarie 1935, în căutare de noi surse de inspirație pentru articolele sale (rezultând seria Aquafuertes españolas, la fel de bine primită de către public), extinzându-și apoi călătoria spre orașele Tanger, Tetuán și Ceuta din nordul Africii. Descoperă aici o lume fascinantă care, la numai 4 ore distanță de Spania, păstrează obiceiuri medievale, unde „trăiește o mulțime compactă și pitorească, materialistă, poetică, necruțătoare și cu porniri de ciudată generozitate” (Ediciones del Viento). Misterioase ori pline de cruzime, dar și amuzante, povestirile inspirate din această experiență marocană au fost publicate în suplimentele El Mundo Argentino și El Hogar în 1936, apoi reunite în volum în 1941 și constituie un capitol distinct al operei arltiene, semnătură care a influențat semnificativ literatura sud-americană a secolului XX.

Julio Cortázar: „Alaltăieri l-am terminat de recitit și azi încep paginile acestea încălzit, puțin dezolat că Arlt mi-a alunecat din mâini, odată cu ultima povestire din Crescătorul de gorile. M-a lăsat singur în fața foilor albe și a unei mări albastre, profunde, care nu-mi folosește la mai nimic.”