Combinatia de linii si culori in forme care apartin picturii constituie un limbaj: trebuie sa-i examinam regulile si procedeele, asa cum sunt analizate rimele si cuvintele intr-un poem sau notele si ritmurile in muzica.Aceasta carte nu face parada de eruditie. Intentia ei este de a oferi citeva chei, nu pentru a epuiza misterul unei picturi - care se pastreaza intotdeauna, ceea ce este foarte bine - ci pentru a descoperi motivele care disting o capodopera de o productie mediocra si care, in orice tablou inzestrat cu o oarecare valoare, dovedesc coerenta unei creatii.

CARTEA DE IDENTITATE ofera informatii referitoare la autorul picturii (atribuirea), la maniera in care este facuta (tehnica) si la trecutul sau (istoria si circulatia operei).

SUBIECTUL trateaza canoanele picturii, de la temele religioase pina la aparitia "genurilor": pictura istorica, scena de gen, portret, peisaj, natura moarta.

COMPOZITIA desemneaza ansamblul mijloacelor, grafice mai degraba decit cromatice, prin care artistul isi organizeaza sau isi ordoneaza pictura.

DESENUL SI CULOAREA: o rivalitate ce ne dezvaluie raporturile, uneori tumultuoase, dintre pictorii care au acordat desenului un loc primordial si cei care au preferat sa isi traduca gindul in culoare.

FIGURA pune problema reprezentarii corpului uman, de la prezenta solemna redata in Evul Mediu la imaginile sugerate de cubism, trecind prin perioada perfectiunii clasice.

STILURILE, de la gotic pina la abstract, sunt prezentate intr-o maniera sintetica.