Gli Asolani/Asolanii. Trei dialoguri despre iubire

După ce lansase cel mai îndrăzneţ şi modern proiect editorial al vremii, anume publicarea în ediţie „de buzunar“ a Canţonierului lui Petrarca, făcând din acesta modelul poeziei de iubire al întregii Europe occidentale pentru multe secole, aristocratul şi rafinatul intelectual veneţian Pietro Bembo trăieşte o misterioasă poveste de dragoste cu Lucreţia Borgia, una dintre cele mai fascinante femei ale unei epoci ea însăşi fascinantă, Renaşterea. Apoi, filtrându-şi propria experienţă erotică prin sita culturii antice, dar şi a poeziei lui Petrarca şi a prozei lui Boccaccio, Bembo scrie, într-o vreme care făcuse din iubire o temă centrală a filozofiei şi literaturii, o excepţională dezbatere despre iubire: Asolanii. într-un peisaj paradiziac, grădinile vilei din Asolo, nu departe de Veneţia, unde îşi are curtea regina Ciprului, Caterina Cornaro, trei tineri nobili, incitaţi de trei frumoase doamne, ne prezintă rând pe rând nebuniile şi nefericirile pricinuite de iubire, apoi nesfârşitele bucurii şi desfătări pe care numai iubirea, principiu şi stimul vital, le poate aduce, în sfârşit puterea iubirii inspirate de frumuseţe de a cuprinde într-o unică dorinţă trupul şi sufletul, conducând la o armonie superi¬oară şi nepieritoare. Cititorului de astăzi dialogurile lui Bembo îi oferă nu doar abordarea plurală şi provocatoare a unei teme fără de moarte, ci şi o încântătoare artă a conversaţiei la a cărei eleganţă şi rafinament vremurile noastre nu pot decât să viseze cu nostalgie şi speranţă.