Scriitor belgian de limbă franceză, André Baillon (1875-1932) a început studii de inginerie pe care nu le-a terminat niciodată, deoarece a fost exclus din universitate din cauza asocierii sale cu un grup de studenți anarhiști.

După ce și-a cheltuit în mod necugetat partea de moștenire care-i revenise și după o tentativă de sinucidere, a locuit o vreme cu fratele său în Bruxelles, după care a întâlnit-o pe Marie Vandenberghe, o fostă prostituată flamandă care-i va deveni soție.

Intre 1910 și 1920, a lucrat la ziarul La Dernière Heure, apoi s-a mutat în Franța pentru a se consacra scrierii cărților sale de ficțiune.

André Baillon a scris mai multe romane, dintre care cele mai cunoscute sunt Histoire d’une Marie (Povestea unei Marii), En sabots (în saboți), Un homme si simple (Un om atât de simplu).

In 1932, scriitorul s-a sinucis luând o doză mare de somnifere.

In volumele Deliruri. Viața este cotidiană, cititorul va descoperi cu surprindere discursul nebuniei, o istorie cu copii plecați de acasă, dezastrul pe care îl poate provoca un ghiveci cu flori lăsat pe stradă sau un personaj căruia îi apare un mic soare în ochiul stâng.