• Să presupunem că suntem în prima zi a inventării cubului Rubik şi amestecăm culorile de pe feţele sale, fără să înregistrăm operaţiile efectuate, şi nu dispunem încă de o strategie de rezolvare. Ar putea un calculator să refacă imediat culorile iniţiale?

• Ecuaţiile polinomiale de gradul 5 sau mai mare nu au formule de rezolvare prin radicali. Unele dintre ele însă pot fi rezolvate cu radicali. Poate calculatorul să descopere aceste ecuaţii?

• Poate fi folosit calculatorul în depistarea izomorfismului topologic a două spaţii topologice?

• Aceste întrebări primesc un răspuns în această carte – schiţând în acelaşi timp şi o parte din contururile unui capitol relativ tânăr al matematicii – algebra computaţională.

Autorul este matematician, conferenţiar la Universitatea „Petru Maior” din Tg. Mureş.