Trestii

„Volumul Trestii pare scris de un prozator versat, care a ucenicit de mult şi cu folos. Naraţiunile au nerv, imaginile clătesc ochiul minţii, clişeele au fugit în păduri. Eliptice sau nu, propoziţiile denotă o artă a gradării proprie talentelor autentice. Comparaţiile nu virează în registrul excesiv atât de des întâlnit la debutanţi. Când le citeşti, te miri şi te bucuri deopotrivă („Câmpia era tremurătoare ca o jelanie portugheză“). între prozele alerte, de câteva pagini, autorul a montat o bijuterie – Sisamnes – care înclină definitiv balanţa. Este textul care ar fi adus, poate, victoria oricăruia dintre primele cinci volume selecţionate.“ (Radu PARASCHIVESCU)