Primul meu job

"Primul job: pentru unii, primul ciubuc, pentru alţii, primul gheşeft, pentru cei mai mulţi prima leafă. Iată trei cuvinte româneşti nu tocmai neaoşe (unul e turcesc, altul idiş şi altul săsesc la origine) pentru a exprima diverse modalizări lucrative, diverse tipuri de contract, mai mult sau mai puţin tacit. Le-am inclus pe toate în anglicismul job, folosit de tinerii de azi, din păcate pentru a exprima ceva tot mai rar şi greu de obţinut...

O frescă a experienţelor, o simfonie a vocilor, un continuum al istoriilor (subsumate Istoriei) - acesta e efectul de ansamblu. Providenţial (sau... poate nu), pentru mulţi dintre coautori, primul job a semnificat o conectare emblematică la evenimentele epocii. Antoaneta Ralian a fost repartizată, după Facultatea de Filologie, taman în nou-înfiinţata inchiziţie stalinistă a cărţilor. Peste ani, în mod ironic, avea să traducă unele dintre tomurile pe care le-a pus atunci la index. Marius Chivu a făcut parte din echipa care a pus primele peoplemetere în Bucureşti, participând, din tranşeea simplului executant, la instaurarea unui alt tip de dictatură culturală - cea a măsurătorilor de rating TV. Angajat în port, T.O. Bobe a trecut prin plaivaz exportul de autovehicule al patriei socialiste pe mai bine de un an. Iulian Comănescu a devenit jurnalist profesionist pe redutele unui ziar studenţesc „care a făcut Revoluţia", apoi toate evenimentele lui '90. Robert Şerban a ajuns herald al primăriei timişorene împins de elanul revoluţionar al aceloraşi ani istorici. Seminaristul Felix Tătaru pune bazele unei librării în Buzău, doar cu elan... şi cu un rucsac de cărţi de la Bucureşti. Tot cam pe atunci, Bogdan-Alexandru Stănescu multiplică şi comercializează casete audio, într-o situaţie de legalitate incertă. Mulţi dintre noi au lucrat ca simpli vânzători: Andra Matzal a vândut pantofi, Marius Cosmeanu - lapte, Lorena Lupu - carne, iar eu - confecţii de damă. Luiza Vasiliu a servit într-o pizzerie din Germania, Dan Sociu - într-un birt sătesc (un „protojob" în limbul carierei de editor-traducător). Cezar Paul-Bădescu a cules fructe. Petre Barbu a lucrat în mină. Artan - la furnal! "

(Florin Dumitrescu, Un mozaic de joburi colorate sau Atelierele hărniciei )

Semnează: Zoltán András, Artan, Ion Barbu, Petre Barbu, T.O. Bobe, Marius Chivu, Iulian Comănescu, Gianina Corondan, Marius Cosmeanu, Raluca Dincă, Luca Dinulescu, Florin Dumitrescu, Bogdan Iancu, Mihai Iordache, Lorena Lupu, Andra Matzal, Cezar Paul-Bădescu, Antoaneta Ralian, Costi Rogozanu, Dan Sociu, Ionuţ Sociu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Robert Şerban, Felix Tătaru, Luiza Vasiliu.

"Primul job: pentru unii, primul ciubuc, pentru alţii, primul gheşeft, pentru cei mai mulţi prima leafă. Iată trei cuvinte româneşti nu tocmai neaoşe (unul e turcesc, altul idiş şi altul săsesc la origine) pentru a exprima diverse modalizări lucrative, diverse tipuri de contract, mai mult sau mai puţin tacit. Le-am inclus pe toate în anglicismul job, folosit de tinerii de azi, din păcate pentru a exprima ceva tot mai rar şi greu de obţinut...

O frescă a experienţelor, o simfonie a vocilor, un continuum al istoriilor (subsumate Istoriei) - acesta e efectul de ansamblu. Providenţial (sau... poate nu), pentru mulţi dintre coautori, primul job a semnificat o conectare emblematică la evenimentele epocii. Antoaneta Ralian a fost repartizată, după Facultatea de Filologie, taman în nou-înfiinţata inchiziţie stalinistă a cărţilor. Peste ani, în mod ironic, avea să traducă unele dintre tomurile pe care le-a pus atunci la index. Marius Chivu a făcut parte din echipa care a pus primele peoplemetere în Bucureşti, participând, din tranşeea simplului executant, la instaurarea unui alt tip de dictatură culturală - cea a măsurătorilor de rating TV. Angajat în port, T.O. Bobe a trecut prin plaivaz exportul de autovehicule al patriei socialiste pe mai bine de un an. Iulian Comănescu a devenit jurnalist profesionist pe redutele unui ziar studenţesc „care a făcut Revoluţia", apoi toate evenimentele lui '90. Robert Şerban a ajuns herald al primăriei timişorene împins de elanul revoluţionar al aceloraşi ani istorici. Seminaristul Felix Tătaru pune bazele unei librării în Buzău, doar cu elan... şi cu un rucsac de cărţi de la Bucureşti. Tot cam pe atunci, Bogdan-Alexandru Stănescu multiplică şi comercializează casete audio, într-o situaţie de legalitate incertă. Mulţi dintre noi au lucrat ca simpli vânzători: Andra Matzal a vândut pantofi, Marius Cosmeanu - lapte, Lorena Lupu - carne, iar eu - confecţii de damă. Luiza Vasiliu a servit într-o pizzerie din Germania, Dan Sociu - într-un birt sătesc (un „protojob" în limbul carierei de editor-traducător). Cezar Paul-Bădescu a cules fructe. Petre Barbu a lucrat în mină. Artan - la furnal! "

(Florin Dumitrescu, Un mozaic de joburi colorate sau Atelierele hărniciei )

Semnează: Zoltán András, Artan, Ion Barbu, Petre Barbu, T.O. Bobe, Marius Chivu, Iulian Comănescu, Gianina Corondan, Marius Cosmeanu, Raluca Dincă, Luca Dinulescu, Florin Dumitrescu, Bogdan Iancu, Mihai Iordache, Lorena Lupu, Andra Matzal, Cezar Paul-Bădescu, Antoaneta Ralian, Costi Rogozanu, Dan Sociu, Ionuţ Sociu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Robert Şerban, Felix Tătaru, Luiza Vasiliu.