Este un roman de o rara sobrietate in opera lui Dumas, care isi foloseste aici genial extraordinarul talent de regizor si rarul sau cadou pentru dialoguri vii. Daca a fost acuzat ca a descris prea des, acesta nu este cu siguranta cazul acestui roman scurt, realizat intr-un ritm aproape cinematografic. Taierea este extrem de eficienta si, fara indoiala, Dumas este inca miscat de reflexele sale de dramaturg atunci cand scrie.