Vasile Mălureanu, fost general în cadrul Serviciului Român de Informaţii, îşi scrie memoriile din perspectiva unui fost ofiţer, realizând un studiu despre problemele cu care s-a confruntat cultura în perioada 1964-1989. Autorul analizează poziţia oamenilor de artă şi cultură, şi nu numai, faţă de comunism, în general, şi faţă de regimul Ceauşescu, în special, şi încearcă să răspundă la o serie de întrebări care frământă încă societatea românească, prin prisma documentelor Securităţii, respectiv produsele informative finite.