în contextul literaturii populare a aromânilor, analiza textelor folclorice, dublată de un corpus de documente de teren, inedite, înregistrate vreme de mai mulţi ani în comunităţi reprezentative de aromâni (fărşeroţi, grămosteni, pindeni) din ţară şi în Peninsula Balcanică, şi de o selecţie riguroasă a unor documente din arhiva institutului, a scos la suprafaţă ponderea semnificativă pe care o deţin relaţiile de rudenie în ansamblul creaţiei folclorice, transgresarea artistică a modelului rudeniei manifestându-se în aproape toate categoriile folclorice epice şi lirice aromâne. La nivelul culturii tradiţionale, funcţionarea relaţiilor de rudenie poate fi analizată din perspectiva a două paliere de manifestare: la un prim nivel, concret-funcţional, aceste relaţii de rudenie semnifică factorul ordonator şi structurant al largii reţele sociale şi reglementează distribuţia complexului de roluri în cultura patriarhală (cu privire la stabilirea ierarhiei, a autorităţii şi a prestigiului social), pe de altă parte, relaţiile de rudenie funcţionează ca un text în interiorul acestui larg context social.