Fara de El, pierim...

Am învățat, în ultimii ani, că nu mai poate fi țintă propovăduirii omul încăpățînat să creadă mai mult în el decât în Dumnezeu. Mi-aduc aminte mereu de imaginea creată de Sfântul Maxim Mărturisitorul, care atrage atenția că dogmele sunt niște turnuri de întărire a cetăților de duh, ce ne sunt trăirile și învățăturile de credință în tâlcuirea lor cotidian-creștină. Și că atunci când Biserica este atacată, nu răspunsurile noastre omenești sunt soluția - de aceea Biserica nu are păreri și nu-și dă cu părerea - ci întoarcerea la Cuvânt, la atitudinea Evangheliei. Care nu îngăduie vorbărie, ci cuvânt și făptuire luminoasă. De aici și nevoia de motivare în Dumnezeu a trăirilor noastre.

Atent și cu fragilitatea omului păcătos, textele pe care vi le propun în volumul acesta au însoțit perioada Pandemiei și acalmia - uneori prea mare - din perioada imediat următoare. Veți descoperi în carte o serie de predici publicate în ziarul Tribuna din Sibiu (în rubrica Tribuna&Amvonul) și Gazeta de Nord-Vest (Satu-Mare), Frontiera (Revista Poliției de Frontieră) ori iisus Biruitorul (Sibiu). O serie dintre ele au fost publicate sau republicate pe platforma colegilor de la Doxologia. Am pus titlul cărții Fără de El, pierim..., în încercarea de a ne aduce aminte că Dumnezeu este Stăpânul Istoriei pe care o trăim. Și încă un Stăpân-Iubitor. Care nu ne părăsește...

Sper dintoată inima ca parte din textele acestea să-și găsească loc în inima Voastră, în taina Întâlnirii cu Dumnezeu. Preot Constantin Necula