V-ați gândit că poveștile și jocurile pot fi cea mai prețioasă avere pe care o dăruim copiilor noștri? Că mult mai valoroase decât cuferele cu aur sunt cuferele cu povești? Cuferele cu aur, singure, pot oferi, cel mult, mașini decapotabile, proprietăți imobiliare, taxe la școli înalte și eventual cariere strălucite. Din cuferele cu povești și jocuri pot însă ieși oameni întregi sufletește, care s-au îndestulat cu dragostea și înțelepciunea părinților lor. Căci poveștile le zugrăvesc prima imagine despre lume, atunci când curiozitatea îi îndeamnă să pătrundă marile taine, dar mintea nu le este pregătită pentru lucruri serioase. Iar jocurile pe care le jucați împreună le dau primele lecții de viață, acolo unde nici o morală rostită cu arătătorul ridicat nu are vreun efect. O poveste transpusă într-o joacă pe care o jucați cu ei fără grabă și fără alte griji le rămâne întipărită în inimă, plămădind un suflet puternic și generos.

Fără îndoială, fiecare mămică, tătic sau bunicută își are propria-i avere de povești, moștenită și îmbogățită cu fiecare zi când, la culcare, micuțul nu vrea cu nici un chip să adoarmă și îți cere invariabil: Mai zi-mi o poveste!.

Atunci trebuie să inventezi repede ceva, pentru că deja i-ai citit toate poveștile și i-ai spus tot ce știai. Sau, dacă nu mai ai inspirație, poate n-ar fi rău să împrumuți ceva din cufărul cu povești al altei mămici.