O, Tata ceresc, gemu din toti rarunchii lui Lucifer, grea este intoarcerea acasa. Insa este dulce si hranitoare. Rogu-te sa grabesti ajungerea mea acasa, sa ingenunchez la picioarele Tale. Intinde bratele si ma ia la sanul Tau, bunule Tata, caci grea si lunga a fost suferinta si cainta Fiului Tau risipitor.

Timpul trecea greu, parca era de gheata, si blocul de gheata ii prinsese in el pe toti cei care asistau la rastignirea lor, caci niciunul nu se mai miscase de mult. Caii nu mai pasteau nici ei; ramasesera cu boturile ridicate privind ingroziti si ei la cei doi rastigniti. Dupa un timp parca incepu asemenea unei adieri de vant care misca frunzele unui par sa se auda o muzica dulce, care venea din cer, dar care urca si din adanc.

O, Doamne, simt cum se apropie clipa, Tata. striga fericit Marin. Acum vad istoria pana in inceputul lumii cum se lumineaza, iar privelistea aceasta este nespus de frumoasa si de mareata.