INFIDELIA este, în sine, un roman-antologie în care personajele, nişte funcţionari profesionişti desăvârşiţi în artabirocraţiei moderne, îşi fac de cap cu o conştiinciozitate absolut impresionantă, lăsând tot timpul impresia că nu mai pot de dragul muncii şi a locului de muncă. Atmosfera e mereu tensionată, gata să explodeze şi să producă victime colaterale, conversaţiile nu sunt altceva decât ironii cu ramificaţii spre sarcasm şi chiar sadism. În esenţă, nimeni nu respectă pe nimeni, ci fiecare interpretează câte un rol în care, în sfârşit!, fiecare spune ce gândeşte nu ce trebuie, cum se obişnuieşte… În această ordine de idei, romanul nu are un conflict la un moment dat, ci este, un permanent „masacru de gânduri şi idei”. Important este că toate personajele romanului formează un colectiv unit atunci când este vorba de a fi… rău.