Trupul la ţărmul buzelor sau tărâmul paratopic este entelehia spre care evoluează, inspirat, profesorul Alain Montandon, îndată ce, înăbuşindu-şi reflexul metodic de a defini şi a clasifica, se lasă el însuşi în puterea graiului poruncitor pe care purcede să-l ilustreze generos, din pagini de aleasă literatură. Căci sărutul nu este un dop de pus pe gura ce vorbeşte ci, mai curând, pecetea care atestă împlinirea oricăruia dintre gesturile omeneşti.

Excursul său recunoaşte, în final, dreptul poetului la ultimul cuvânt, acela care vorbeşte despre a iubi, a dărui, dar mai cu seamă despre asteptare, această hrană macră a duhului temător si încrezător, deopotrivă, în capcanele trupiei.

Iana Maravis