"Fungii", ciupercile, revin ca un fir rosu in existenta lui Franz Wilhelm. In anul 1820, acesta soseste la Berlin pentru a studia medicina, dar stiintele naturii sunt marea lui pasiune. La Berlin conferentiaza marele filosof Arthur Schopenhauer si, ascultandu-l, Franz Wilhelm este sedus de conceptia pesimista despre cruzimea si inutilitatea existentei. Viata il poarta pe Franz Wilhelm pana in Africa si in insula Java, unde curand va renunta la intunecata opinie asupra vietii. In tinutul acesta maret si exotic i se pare ca descopera o bunatate a firii, iar in "fungi”, diferitele soiuri de ciuperci, el gaseste perfectul echilibru al naturii. Intalneste dragostea in frumoasa si independenta Iti. Pentru a contrazice intunecata conceptie despre existenta a fostului sau maestru, ii trimite acestuia opera vietii lui. Lucrarea este pomenita de Schopenhauer intr-o simpla nota de subsol a operei filosofice; mai mult, este denaturata, pentru a sluji propriile teorii. Nici de cealalta parte a globului Franz Wilhelm nu se poate elibera…