Cantece pentru Horea

Horea simbolizează momentul de răscruce al istoriei poporului român din Transilvania, când, nemaisuportând tirania și împilările clasei nobiliare, iobagii – singura pătură țărănească productivă a sistemului feudal – s-au răsculat contra mizeriei sociale în care au fost aruncați. Protagonistul acestei lupte a fost Horea, numit de Eminescu „Împărat al Munților Carpați”, iar de Aron Cotruș spiritul înnoitor care „a despicat în două istoria”. El a fost și a rămas, pentru țărănimea transilvăneană, modelul luptei active prin fapte, model urmat și de Avram Iancu, atunci când a apelat „la lancea lui Horea”. Martiriul său a înnobilat, cu un nimb etern, figura luptătorului pentru drepturile sociale și naționale ale neamului. (MIRCEA POPA)

Fragmente din carte:

de jos
te-ai ridicat drept, pietros, viforos,
pentru moți,
pentru cei săraci și goi, pentru toți...
și-ai despicat în două istoria, –
țăran de cremene
cum n-a fost altul să-ți semene,
Horia!...

te ridici uriaș, de departe,
de dincolo de schinjuiri și moarte,
peste-al veacurilor praf și glod,
peste călăuze surde și deșarte...
iar eu, ca și tine, ieșit din norod
vorbe de flăcări să-nnod,
să deznod,
ca unui vajnic voievod,
îți închin această carte...

uriaș domn
pe-al adâncurilor noastre sfâșiat somn,
pe-al răzmerițelor roșu prasnic, –
mai roși-vei oare vreodat’, năprasnic,
acestui neam – viața și istoria, –
tu,
munte
al vrerilor noastre celor mai crunte,
Horia?!..