Corpusul raspunsurilor la chestionarele Ion Muslea. Volumul IV: Oltenia, Muntenia, Dobrogea. Chestionarele II, IV, VII si Sezatoarea
- Carte in stoc la furnizor
- Livrare estimativă în 5 zile
Volumul al IV‑lea al Corpusului răspunsurilor la chestionarele Ion Muşlea cuprinde setul răspunsurilor la aceleaşi chestionare ale calendarului popular: Chestionarul II: Obiceiuri de vară (1931); Chestionarul IV: Obiceiuri de primăvară (1932); Chestionarul VII: Calendarul poporului pe lunile octombrie‑decembrie şi [Chestionarul] Șezătoarea şi literatura ei (1933), de data aceasta din regiunile sudice şi sud‑estice ale teritoriului nostru etnocultural: Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.
Și în cazul celui de‑al IV‑lea tom din Corpusul răspunsurilor la chestionarele Ion Muşlea, am redactat pentru fiecare răspuns acea notă amănunţită referitoare la locul pe care‑l ocupă materialele în manuscrisele cu caracter miscelaneu, la paginaţie şi la celelalte informaţii din cuprinsul lor. Aceste note de conţinut vor fi utile şi în procesul de valorificare a viitoarelor categorii de răspunsuri din Fondul de Manuscrise Ion Muşlea, deoarece, de multe ori, respondenţii statornici, dintre cei care au încercat să colaboreze fidel cu coordonatorul anchetei, au adus completări, au făcut trimiteri la răspunsurile anterioare ori s‑au angajat cu altele ulterioare, regăsibile în fondul documentar menţionat.
Din Apel către intelectualii satelor – cu prilejul înfiinţării Arhivei de Folklor – se desprinde clar intenţia tânărului director de a da noii iniţiative un curs nou, scopul enunţat fiind „organizarea culegerii sistematice a materialelor folclorice româneşti” printr‑o „reţea de membri corespondenţi”, recrutaţi din rândul „intelectualilor satelor”, învăţători şi preoţi, care „sunt într‑adevăr cei mai indicaţi” colaboratori ai Arhivei, întrucât „sunt cei mai aproape de popor şi în contact zilnic cu el”. Acestei aserţiuni Muşlea îi aduce argumentul esenţial: „În urma acestei legături de fiecare zi, ţăranul are încredere în ei, îşi dezleagă limba în prezenţa lor şi nu se închide ca în faţa culegătorilor de la oraş, de pildă” şi spera într‑o colaborare fructuoasă cu aceştia, mai ales că exista o asemenea tradiţie în cercetarea folclorului. (din „Introducere”)