În 1991, aspirațiile și drepturile naționale ale sârbilor, slovenilor, croaților, musulmanilor și albanezilor s-au impus cu mult deasupra dreptului la viață, iar viața a devenit singurul lucru ieftin în Iugoslavia. Un război a izbucnit în jurul noilor frontiere naționale între oameni care până atunci împărțiseră același spațiu fizic și social și formaseră familii. În interiorul noilor frontiere, „ceilalți“ nu aveau loc, iar „epurarea etnică“ a devenit o practică răspândită. După ce a provocat multă durere, războiul s-a încheiat și toate fostele republici iugoslave au obținut independența. Cu toate acestea, procesele de formare a statelor naționale din Balcani nu s-au încheiat în mod satisfăcător pentru nimeni. Există încă resentimente și probleme nerezolvate. Acest volum analizează modul în care s-a ajuns la acest război brutal: de la dezintegrarea Balcanilor imperiali la gestionarea moștenirii Iugoslaviei socialiste.