Intoarcerea din U.R.S.S

André Gide (1869-1951), scriitor important al literaturii franceze, poate fi definit încă de timpuriu ca un răzvrătit contra oricărui tip de conformism. Anticolonialist și antifascist, devine la începutul secolului XX un adept al ideologiei comuniste. Ca mulți dintre contemporanii săi care îmbrățișau aceeași doctrină, Gide pleacă într-o călătorie în U.R.S.S., iar concluziile sale nu se lasă așteptate. Întoarcerea din U.R.S.S. apare aproape imediat și stârnește reacții violente. În ciuda faptului că oficialitățile sovietice depuseseră mari eforturi pentru a-i prezenta o imagine edulcorată, autorul vede dincolo de vitrina frumos aranjată. Și, pornind de la convingerea că „minciuna, fie chiar aceea a tăcerii, poate să pară oportună, ca și perseverența în minciună, dar ea face dușmanului un joc prea frumos, și adevărul, fie el dureros, nu poate răni decât pentru a vindeca”, aduce în atenție tot ceea ce scârțâie, și ar putea fi, cândva, îndreptat.

Premiul Nobel care i se acordă lui André Gide în 1947 răsplătește exact „scrierile sale pătrunzătoare și semnificative din punct de vedere artistic, în care problemele și condițiile umane au fost prezentate cu dragoste cutezătoare pentru adevăr și cu intuiție psihologică ascuțită”.

Odilia Roșianu

Dacă volumul nu a putut fi reeditat în timpul regimului comunist (ar fi fost, pur și simplu, interzis de cenzură), ne între­băm cum de abia după 35 de ani de la căderea regimului comunist acest volum remarcabil se reeditează, în sfârșit? Între timp, a cunoscut și România acel sis­tem politic, admirat de atâția intelectuali fran­cezi, și nu numai. Între timp, regimul comunist a căzut, blocul comunist s‑a desființat, gene­rând o imensă literatură anticomunistă, foarte apreciată și de publicul românesc. Nu ne mai uimesc astăzi mărturiile despre cultul perso­nalității, cenzură, sărăcie, birocrație, abuzuri, limbaj dublu, persecuții religioase și multe alte critici, pe care Gide le notează și le analizează în acest jurnal de călătorie. Ne uimesc caracterul premonitoriu și actualitatea observațiilor sale.

Liliana Corobca