Povestirile lui Buzea sunt ireverențioase, urmăresc scriitori ratați, generali deveniți autori de ocazie și personaje care se cred mai mari decât sunt. Totul într-un peisaj în care succesul e o combinație de strategie, întâmplare și ridicol. Cu sarcasm și ochi neiertător pentru resorturile ambiției umane, Buzea ne arată cum se fac și se desfac miturile scriitoricești. O carte ca un pahar băut pe datorie – amară, dar imposibil de refuzat. Sabina Yamamoto

Între aceste coperți e o cârciumă a cuvintelor. Aici Gregor Samsa și-ar putea bea berea cu Mitică și cu un fost ofițer de securitate care visează să devină scriitor, iar dialogurile lor ar trece cu ușurință de la un titlu la altul. Cu un umor care ascunde o melancolie subtilă și o observație socială tăioasă, Buzea arată, pur și simplu, realitatea. Alina Voinea

Mihai Buzea abordează în moduri inedite teme ca emigrația, sărăcia, nostalgia, tristețea, familia destrămată și tinerețea pierdută. Textele din acest volum te îndeamnă la reflecție, în timp ce te grăbești să-ți ștergi rictusul imprimat pe figură. Recomand. George C. Dumitru