Istoriografia romana recenta. Curente, tendinte, aspecte institutionale

Reflecția sistematică despre specificitatea activității proprii s-a impus ca un element de progres în istoriografia ultimei jumătăți de secol. Coordonatorii acestui volum propun o nouă încercare de bilanț, de natură să evidențieze atât realizările, cât și neajunsurile de acoperit într-un viitor cât mai apropiat. Totodată, prin diversitatea temelor, opiniilor și stilurilor capitolelor care o formează, această carte ilustrează respectul primordial pentru pluralismul istoriografiei române recente.