Proza Juliei Kalman este un pod fantastic între lumea japoneză și bătrânul continent. European sau japonez, omul modern rămâne prizonier, sub condeiul autorului, în propriul roman de neliniști, de temeri, de căutări, de întrebări și răspunsuri cu privire la freamătul și farmecul trecerii prin această lume.

Mark Perpits

Suntem invitați să ne lăsăm în voia unui suspans moderat, bine dozat, care ține atenția trează până la sfârșit. Și, chiar dacă, așa cum spune, totul este ficțiune, suntem tentați să căutăm, în jur, în istoria familială proprie sau a cunoscuților, elemente similare cu poveștile nou-născute sub ochii noștri avizi de cititori.

Anca Hirschpek

Julia Kalman se distanțează net de tot ce înseamnă sentimentalismul și romantismul prozei moderne. De facto, „Cartea Dragostei și a Bârfei” este mai degrabă o lucrare în care sincretismul dintre tradiție, modernism se îmbină cu bizarul. Este o carte cu multe fațete de descoperit, îndepărtată considerabil de clișeele literaturii moderne, apropiată mai ales de avangardism, de bizareria artistică, decât de liniștea prozei moderne.

Corina Moisei Dabija