Omul presupus

Poetul Virgil Todeasă posedă, ca un adevărat tactician al revelaţiei, arta de a insinua enigma în realităţile cele mai ignobile. Plăcerea lecturii acestor poeme provine din sesizarea inteligenţei poetice. Aceasta, pentru a obţine efecte puternice, asociază un detaliu al realului cu ecoul afectiv al acestuia. Astfel de poeme reprezintă nişte concentrate de imagini, în care rafinamentul construcţiei deschide promiţătoare sugestii.

Dimensiunile poemelor corespund unor mişcări emoţionale, rapide ca nişte flashuri. Prin astfel de scurte luminaţii, poetul face neobosite exerciţii de autodefinire. (Aurel Pantea)

* * *

VIRGIL TODEASĂ (14 mai 1948, Vingard, jud. Alba) este poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Alba-Hunedoara). După debutul, în 1993, cu volumul Uşa ascunsă (Editura Casa de Cultură Blaj), a publicat Umbre (Editura Eventus, Blaj, 1994), Priveşte-mă, Doamne! (Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000), Stare de zbor (Editura Eventus, Blaj, 2002), Poezii, antologie şi inedite (Editura Buna Vestire, Blaj, 2009), Discurs de trecere (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011), Surâsurile realului (Editura Brumar, Timişoara, 2013) şi Mecanicul cerului (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015). A colaborat la revistele Discobolul, România literară, Luceafărul, Steaua, Familia, Vatra, Euphorion, Ramuri, Acolada, Conta, Arca, Astra blăjeană, Blajul etc. Au scris despre cărţile sale: Iulian Boldea, Borbély Ştefan, Ion Buzaşi, Alexandru Cistelecan, Constantin Cubleşan, Daradici Ladislau, Eugen Evu, Monica Grosu, Ana Hinescu, Arcadie Hinescu, Lőrinczi Fr. Mihai, Ion Mărgineanu, Ioan Moldovan, Nicolae Oprea, Aurel Pantea, Maria-Daniela Pănăzan, Mircea Petean, Ion Pop, Mioara Pop, Ioan Popa, Adrian Popescu, Aurel Sasu, Mircea Stâncel.