Dintr-o alta copilarie

Imagine coperta I: Paul Klee, Învingătorul, 1930

Poetul Eugen Barz se transfigurează radical la fiecare nou volum. Parabolele concentrate pe care le imaginează venind dintr-o altă copilărie fac apel la mitologie în general, la cea creştină în chip aparte. Autorul a redus dimensiunea discursului şi l-a esenţializat. Frate de cruce cu Apostolul Petru, dar şi cu Sancho Panza, poetul mimează condiţia secundă şi vrea să rămână în umbra lui Iisus şi a lui Don Quijote, păstrând accesul la nostalgie, la puritatea copilăriei cea fără de ostentaţie şi orgoliu. (Horia Gârbea)

* * *

Eugen Barz scrie o poezie trecută printr-un filtru ce respiră multă spiritualitate. (Nichita Danilov)

* * *

Eugen Barz este un modern prin fiinţa sa creatoare, fiinţă care interoghează divinitatea, transferă biblicul în planul omenescului, transformându-l în motiv literar, dar se şi raportează la noi mitologii. (Andrei Moldovan)

* * *

Versuri mature în acest nou volum al lui Eugen Barz, toate trimiterile biblice sunt asimilate de o conştiinţă modernă. Puţin ritual, multă luciditate, poezie cu substrat etic şi imaginar personalizat de lecturi. (Adrian Popescu)

* * *

Volumul lui Eugen Barz are câteva trepte, creşte de la una la alta. Debutează ca artă religioasă stilizată şi atemporală, apoi se deschide către lume şi către diverse figuri culturale. Mizele sunt evidente, discursul aproape incandescent. Propriu-zis, poezia religioasă, nu bisericească, se extinde peste tărâmuri sufleteşti. Deşi versul e mereu bine închingat, gamele au loc să se dezvolte, ambitusul este larg. Mirarea că religiosul poate salva poezia în vremuri de coding, sau certitudinea. (Felix Nicolau)

* * *

Eugen Barz (20 noiembrie 1959, Săliştea Nouă, Cluj) a absolvit Seminarul Teologic la Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie la Universitatea din Bucureşti şi studii postuniversitare la SNSPA Bucureşti. Locuieşte în Parla – Madrid, unde slujeşte ca preot paroh unei comunităţi româneşti şi conduce Centrul Cultural Român „Sfântul Antim Ivireanul”, pe care l-a înfiinţat cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea şi al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

A publicat volumele de poeme Cinematograful singurătăţii (Ed. Neuma, 2016) şi Iarba din ceainic (Ed. Colorama, 2017).

Este prezent cu poezii în volumul colectiv Poetic@ (Ed. Art Book, 2011), în antologia III Encuentro Internacional de Poesía, Ubeda (Sevilla, 2015) şi în antologia de poezie a Cercului Literar de la Cluj, Cercul Poeţilor (vol. 1 şi 2, Ed. Colorama, 2017, 2018).

A colaborat cu versuri şi proză la reviste literare din România, Spania şi SUA: Steaua, Luceafărul de dimineaţă, Vatra, Tribuna, Caiete Silvane, Mişcarea Literară, Pro Saeculum, Mantaua lui Gogol, Arcadia, Rotonda Valahă, Viaţa Românească, Noi în Spania (Madrid), Lumină lină (New York).

Despre poezia sa au scris Horia Gârbea, Ioan Holban, Adrian Popescu, Andrei Moldovan, Constantin Cubleşan, Alice Valeria Micu, Theodor Damian, Ioan Barbu, Radu Ilarion Munteanu, Ioan Pintea, Christian W. Schenk, Mihaela Rădulescu, Andreea Stoica, Dan-Silviu Boerescu, Ionel Bota, Corneliu Irod, Mihai Hafia Traista, Lucian Vasilescu şi Gelu Vlaşin.

Este membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor Români din Spania, fondator şi coordonator al Cercului Literar de la Cluj.