„Cum viața este felul acela de a te numi, o supraviețuire, așadar, doar creația poate reda secretul plenar al viețuirii în numele unui ideal. Oglinzile care o reflectă, ordonându-i așteptările și speranțele, surprind și rețin, în virtualitatea de cristal, imagini desenate în/prin cuvinte, imagini care au pentru Ottilia Ardeleanu concretețea realului semnificat prin ideal.

Din Schimb de vorbe cu Gabriela, reflectare în reflect, se reține, ca dominantă, ideea potrivit căreia omul nu poate trăi în afara unui ideal. Doar idealul scoate de sub provizorat și transformă supraviețuirea în viețuire, trăire conștientă și conștientizată sub cupola duratei în care fiecare își scrie destinul.”

ANA DOBRE