Mult dincolo de spaţialul imaginaţiei, trebuie că se află ceva care naşte spaţiu. Să fie, oare, acel ceva interior de timp întors spre exteriorul temporalităţii sau interior de timp fără exterior temporal? Cum să aducem aşa ceva în faţa intuiţiei? Aşa ceva este fătul în burta mamei sale. Aşa ceva este însă ceva mult mai familiar intuiţiei noastre: eul din noi. Eul este în noi şi noi suntem în el. Coincidentia oppositorum: eul şi Dumnezeu. Iată sfera care se face tangentă în toate punctele de pe suprafaţa altei sfere: eul faţă cu alt eu. Hipersfera acestui faţă către faţă are un nume negeometric: iubirea.