Brâncuşi, demiurg cu notorietate internaţională, a renovat arta sculpturii europene. Despre opera sa există nenumărate referinţe, în cultura română şi peste hotare. După câte ştim, volume de versuri omagiale s-au scris neaşteptat de puţine: Aurel Chirescu, Brâncuşi, Poeme, Bucureşti, Litera, 1972 şi Zenovie Cârlugea, Lythiada, Tg. Jiu, Măiastra, 2014.

Suita de micropoeme compuse de noi se alătură predecesorilor menţionaţi, sporind prin ipostazele transfigurate, referinţele poetice.

Creaţia artistică brâncuşiană cunoaşte, ca şi creaţia lui Eminescu, trei mari etape: 1. cea de tinereţe, de tip clasic, mimetic; 2. cea de maturitate, filozofică şi estetică, prin care a deschis orizonturi neaşteptate artelor plastice, valorificând tradiţii străvechi, neolitice şi, totodată, tradiţii folclorice româneşti, şi, în sfârşit, 3. etapa de senectute, rămasă încă în umbră.

Noi am selectat, cu precădere, capodopere create în perioada mediană, luminată de filozofie şi estetică, năzuind spre sublim şi absolut.

Traian DIACONESCU