Vitrarium

Privind printr-un Vitrarium ca un chip întors în sine, Ianuarie-Raul IORDĂCHIȚĂ recompune geografic patria aezilor pentru a recupera autenticitatea trăirilor vitaliste, frenetice pe care poezia le provoacă și pentru a le da o strălucire post-modernă, în ciuda precedenței romantice pe care textele sale o evocă.

El este, în volumul de față și cu propriile vocabule – când condescendente, când autoironice –, un Patron al luxului, un senzualist, un vitalist care cântă, asemeni lui Pan, ,,doar dansul, unduirea-n untul vieții”.

Chipul poetului se desprinde, se desfașă din toate aceste oglinzi, pe care apetența pentru atât de delicata și fragil-perena tehnică a vitraliului, le împărtășește.

Livia IACOB