Abstracția specifică teoriei măsurii ne împiedică adesea să apreciem importanța capitală pe care această ramură a matematicii o are în multe domenii ale cunoașterii. Totuși, influența ei este incontestabilă. Din acest motiv, orice încercare de a descoperi fundamentele sale este recompensată cu perspectiva pe care această teorie o oferă înțelegerii progresului civilizației noastre.

Acest volum trece în revistă, în mod schematic, evoluția conceptului de „măsură”, de la origini până la integrala calculului infinitezimal, pentru ca apoi să abstractizeze și să formalizeze conceptul menționat. De asemenea, sunt prezentate paradoxurile care au motivat dezvoltarea teoriei măsurii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum și diferitele soluții care au fost propuse. Un astfel de drum a fost urmat de Henri Léon Lebesgue, creatorul acestei ramuri a matematicii moderne.