„Eneida e considerată și astăzi cea mai reprezentativă operă a latinităţii, întrucât reprezintă sinteza unei întregi lumi de legende... În ea se topesc nu numai epopeea homerică, tragedia attică și poezia alexandrină, ci și literatura latină anterioară… În Eneida se condensează nu numai poezia legendară, ci și o sumă importantă de cunoștinţe istorice, adevărat tezaur al antichităţilor greco-romane. Ingeniozitatea poetului îi dă nu numai o noutate de compoziţie, dar știe să unească și interesul trecutului îndepărtat și legendar... Liric înainte de toate, ca și în restul operei sale, poetul se proiectează pe sine în eroi, insuflându-le... pudoarea, sensibilitatea feminină zguduită la orice nenorocire, mila faţă de condiţia vieţii omenești, de fragilitatea universală, generozitatea frăţească pentru toate suferinţele, ceea ce face din Vergilius, pe lângă exponentul întregii Antichităţi, un precursor al Evului Mediu creștin și al sufletului contemporan.“ — E. LOVINESCU