Melancolia mea-i o tara

Cu geografie nesfarsita

De largi campii scaldate-n spice,

De mari cu unda linistita.

Calmul acestei tari tacute

E strabatut discret de umbre,

Ce-mi stau de paza la hotare

Indepartate, nestiute.

Un singur anotimp, statornic,

Aceeasi monotona noapte

Si-un timp ce curge metaforic

Intre o moarte si-o alta moarte.

Melancolia mea-i o tara,

Unde slujesc si sunt slujita,

Doar eu stapana si vasala

Si tot eu mie razvratita.