Cele 4 povestiri din acest volum nu își propun dezvăluirile unor adevăruri istorice legate de pregătirea, organizarea și desfășurarea evenimentelor din decembrie 1989, autoarea nici nu ar avea această posibilitate, multe dintre ele rămânând încă inaccesibile documentării. Sunt doar câteva ecouri ale acelor vremi, unele ilare, dar evocând întâmplări aievea, așa după cum le-a reținut memoria autoarei, chiar dacă penița scriitorului a intervenit în crearea unor personaje fictive. Aici se încadrează „Ei, cei în costume gri” și „Decembrie, cu teamă”.

Atmosfera de teroare, manipularea populației, haosul care dominau acele zile, dar și transcederea prin poarta istoriei a unor reprezentanți ai structurilor de opresiune, de la o perioadă la alta, de la o epocă la alta, sunt principalele coordonate ale tablourilor zugrăvite în aceste pagini. „Intim” pune cap la cap zvonuri transformate în legendă, ajutată și de documentarele vremii. Povestea, care sper să trezească interesul cititorului prin inedit, se află pe o graniță evanescentă între realitate și imaginar. Sondează dorința de libertate care creștea în noi, teama de autoritățile opresive a acelor timpuri. „Liberi să nu gândim”, cu mesajul inclus în titlu, se focusează pe hiatusul creat între ceea ce am sperat și ceea ce avem actual, reflectat în viața banală a personajului principal. Poate fi viața oricăruia dintre noi.

Un lucru rămâne cert în final: indiferent cum a fost pregătită „schimbarea”, de cine și cum, indiferent de aportul „agenților de schimbare” în acest complex fenomen al Revoluției din decembrie 1989, noi, cei mulți, ne-am dorit libertate! Ne-o mai dorim încă!

Simona Mihuțiu