Am ales lumina! Maria Sturdza Clopotaru, ne oferă o carte frumoasă, de poezie contemporană, care îți atrage privirea și îți încântă sufletul! Fragmentul de pictură de pe copertă, parcă te îndeamnă să intri într-o lume mirifică de basm, cu zâne bălaie ce își revarsă pletele lungi în splendoarea luminii, reamintindu-ți, parcă, de Raiul pierdut! O lume care te atrage spontan, pe Calea Luminii Divine, dar, pentru a pătrunde conștient în lumea nevăzută a cunoașterii de sine, a descoperirii miracolului dumnezeirii ce sălășluiește în forul tău interior și care așteaptă doar un impuls de iubire din partea ta, ai liberul arbitru de a-i acorda vreo atenție sau nu. În ”Bucuria de a fi”(pag.58), poeta te încurajează candid: ”îndrăznește copile/ din somnul ignoranței/ trezește-te acum/ schimbarea e-n tine/ și toată puterea/ Universului/ te susține”, sugerându-ți, în același timp, că: ”în tine e cheia/ prin tine e Calea” (”Când mintea nu tace”, pag.61). Crezul poetei care îmbrățișează lumina, îl regăsim și în poezia ”Ghizii spirituali”, (pag.24): ”și am ales Lumina/ că din Lumină vin/ la fel ca frații mei/ sunt un Copil Divin” ! ”Călătorind în lumin㔠(titlul primului capitol, cuprinde un număr simbolic de 33 de poezii), așa își începe manifestarea iubirii prin lumină, prin puterea Verbului viu creator, un suflet liber, căutător al Adevărului! Pentru că: ”artiștii se conectează la osmoza iubirii/ și ating cu fruntea idei/ apoi în adierea brizei celeste/ sufletul vibrează în emoții înalte/ și se revarsă în unde și culori eterice taine”(”Inspirația divină”); în poezia ”În exil”(pag.82) să descrie metamorfoza interioară, astfel: ”apoi într-un continuu Prezent/ fără de bucle și maluri/ am simțit cum o pace duioasă/ în centrul ființei m-atrage sublim/ și-un ochi infinit de lumină/ mă mistuie mă transformă în focul divin”; iar în ”Sfera de lumină”(pag.27) să afirme: ”acum știu când călătorești în lumină/ nu mai trăiești durerea separării/ și nu mai cauți lumina/ pentru că ești LUMINA”. Contopirea cu esența divină, cu Unicul, prin contemplare, mai greu poate fi transmisă prin cuvinte, pentru că este o stare sublimă de bucurie a spiritului, poeta ne spune c㠔poate fi doar trăită”(”Pauza dintre gânduri”, pag.59). Cu alte cuvinte, când ”(...) misterioasele fire incandescente/ s-au reconectat spontan la Oceanul Dintâi/ atunci într-o alchimie subtilă/ din lăcașul de taină al eternității din mine/ floarea de aur/ și-a deschis larg petalele sacre/ sorbindu-i cu bucurie nectarul/ am devenit una cu TAO”(”Nectarul florii de aur”, pag.11). Din remarcabila prefață a profesorului Adrian Lesenciuc, poet, prozator și critic literar, redăm următoarele: ”Maria Sturdza-Clopotaru propune prin volumul Am ales lumina o cale de vibrație poetică diferit㔠(…) ”Se vrea o transcendere în ontologie, gnoseologie, cosmologie deopotrivă, se vrea o angajare a literarității cu procedee ale filosofiei extrem-orientale.