Zarea de cenușă a speranței” face parte din ciclul „Magia nisipurilor”, alături de romanele „Directorul de imagine”, „Vine președintele”, „Nepotul lui Mefisto”, „Crucea Sudului” și „Fecioara de fier”. Sunt cărți ale tranziției, ale unei perioade în care lumile sunt încă în amestecare, când granițele dintre ele sunt fragile și trecerile dintr-una în cealaltă sunt ridicole și dramatice. „Crezi că nu știu cu ce te ocupi? Tu rătăcești dosarele prin sertare, îi pui p-ăia să scotocească ani de zile după ele fără să le găsească, îi faci să uite de ele, Tu măsluiești sentințele, în loc de condamnat la nu știu cât Tu scrii cu suspendare sau achitat, Tu cutreieri pușcăriile și le dictezi ălora ca să scrie cărțile care le aduc libertatea mai aproape, Tu le aperi căsoaiele și milioanele, Tu, cel mai mare borfaș, care umblă liber printre noi, care sfidează democrația, făcând din ea o iluzie, o caricatură, care n-are nimic sfânt... Și pe mine de ce nu vrei să mă aperi? N-am ieșit și eu din mâinile Tale?” („Agentul acoperit”)